Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand intru in luna Decembrie, incep incet incet sa ma las coplesit de starea specifica acestei perioade din an, poate ca cea mai frumoasa si mai incarcata luna din an. Sper sa nu pic in melancolii prea adanc sau sa deviez de la subiect, pentru ca as vrea sa impartasesc starea pe care o am cu cat mai multi. Aseara vorbeam cu doi prieteni dragi si depanam amintiri din copilarie, asa cum erau sarbatorile odata, cu datini de Craciun si Anul Nou, si va spun sincer, mi se facuse pielea de gaina...Imi este frica de faptul ca in urmatorii 10-20 de ani, nu va mai ramane mult din atmosfera sarbatorilor de iarna. Totul a inceput sa fie o imagine, o afacere profitabila, o luna a cadourilor si un Craciun care inca mai atarna cu un fir de ata de imaginea trecutului. Intrebarea mea ar fi urmatoarea: de ce e speciala aceasta luna pentru voi si de ce anume ar fi nevoie pentru un Craciun perfect? De fapt sunt doua intrebari, dar pentru ca sunt inglobate de acelasi tematica, am spus ca e doar una.
Pot sa raspund eu primul? Pot? Pot? De ce e luna Decembrie una speciala pentru mine? Pentru ca...sentimente, familie si miros de brad! Inca de pe 1 Decembrie mereu am inceput luna intr-un stil festiv, celebrand inca de mic Ziua Nationala a Romaniei, cu emotie si o stare implentata de la tatal meu. De pe 1 pana pe 6 nu e nici macar o saptamana si uite ca soseste primul Mos. Pentru mine, a ramas acelasi mister si aceeasi stare pe care o aveam si acum multi ani. Doar amintirile care navalesc, povestile din copilarie si o rememorare a jucariilor pe care le primeam an de an, imi ofera starea necesara pentru a ma bucura de aceasta zi, chiar daca in ghete am gasit, sau nu, o ciocolata sau o nuielusa. De ce ati facut dintr-o zi de sarbatoare incarcata cu amintiri si cu miros de portocale, o competitie? De ce unii din voi, cu vesnica "scarba" de tot ce e romanesc, numesc si aceasta sarbatoare una "trecuta" ? De ce nu poti sa-ti imbraci macar pentru o zi, haina si gandirea de copil, si sa te bucuri de atmosfera? Crezi ca acum 10-15-20 de ani ne pozam cadourile si ghetele, dupa care le urcam rapid pe net? Eu unul imi amintesc doar ca ma bucuram dimineata de ceea ce gaseam in ghete, dupa care ieseam la joaca, impartaseam cu prieteniii ceea ce am primit fiecare, faceam schimb de jucarii si zburdam o zi intreaga!
Dar voi trece mai departe, la partea mea preferata din an, si anume Craciunul. De pe data de 24 si pana pe data de 27 se instaleaza in casa si in sufletul meu o stare pe care nu o pot exprima in cuvinte. Tot ce pot sa spun e ca neschimbata de 24 de ani! E aceeasi stare! Cum si de ce? Cum am pastrat spiritul Craciunului viu? Cu grija, cu dragoste, cu atentie, cu pasiune, cu daruire si plin de speranta! Daca in copilarie saream in sus de bucrie caci "peste o saptamana vine Mosu'" pot sa spun ca si acum am aceesi stare de bucurie, dar nu pentru ca vine Mosu', ci pentru ca merg eu acasa...pentru ca imi strang familia cat mai aproape de mine...pentru ca incerc sa-mi imbunez prietenii si sa le transmit din starea mea...pentru ca a darui ma face mult mai fericit decat atunci cand primesc...pentru ca atunci cand vad oameni care pastreaza traditiile devin si mai fericit...pentru ca iubesc sa vad copiii imbujorati care vin din usa in usa sa colinde(da, mai sunt astfel de copii)...pentru ca acum pot darui din putinul meu si altora...pentru starea pe care mi-o ofera camera mea decorata din care se aud incet colinde...pentru momentele cand ma opresc in loc sa admir luminitele si orasul imbracat in haine de iarna in timp ce fulgii se aseaza pe nasul meu rosu si inghetat. Si as putea sa continui cu motive pentru care abia astept Craciunul, dar nu as vrea...nu as vrea pentru ca din unele motive ma intristez, pentru ca sunt persoane pe care le-am iubit si acum nu mai sunt printre noi si pentru ca in continuare, sunt romani care denigreaza aceste sarbatori, si tot ce se aude din gura lor este "Romania tara de c***!" si "E mai bine afara" sau "Politicienii au furat tot!". De ce unii nu respecta traditiile? Cu bradul facut de pe 1 Decembrie nu il grabesti pe Mos si nu cred ca iti asterni in casa atmosfera de sarbatoare! Puteti sa imi spuneti ca sunt expirat, dar dragilor, bradul se face in Ajun, pentru ca asa e traditia...asta e tot farmecul...
Nu vrei sa lasi totul macar pentru o saptamana, sau doua, acum in luna aceasta a lui Decemvre si sa te bucuri de atmosfera, de mirosul de brad si de cozonac, asa cum o faceai cand erai copil? Hai sa nu mai facem dintr-o sarbatoare sfanta, si cu o imensa incarcatura emotionala, ceva mult prea banal, trecut, comercial sau competitiv. Incearca sa iti imbraci pentru cateva clipe haina de copil, si ramai putin pe ganduri. Incearca sa daruiesti, si prin a darui, nu ma refer la lucruri materiale, ci la lucruri cu valoare sentimentala, la stari sufletesti, la trairi, la zambete, la imbratisari, la saruturi, la dragoste si la voie buna! Stiu ca poti!
Nu stiu altii cum sunt, dar eu de Craciun merg acasa! Pentru ca acolo e cel mai bine! Pentru ca acolo am tot ce imi doresc! Pentru ca acolo sunt iubit! Pentru ca acolo sunt fericit! Pentru ca astept ca un copil sa ma las purtat de aceasta sarbatoare si sa traiesc fiecare clipa! De Craciun, mergi acolo unde te simti iubit, fericit si implinit!Sa fim cuminti, Mosu' ne priveste pe toti din coltul ferestrelor!
