vineri, 27 ianuarie 2012

Diferente


Dragii mei astazi va prezint starea vremii.
In ciuda situatiilor tensionate din Romania, in tara noastra predomina de cativa ani, snobismul, prostia, idiotenia si grandomania. Aceste fenomene variaza, oscileaza si circula din Estul pana in Vestul tarii si din Nord pana in Sud. Cel mai des, se manisfesta prin descarcari de grandomanie si de snobism, presarat pe alocuri cu ploi de bani, si furtuni de idiotenii.

Acum sa lasam gluma la o parte, ca nu e de glumit, deja este disgratios, provoaca sila si greata. Tu te gandesti ca unii fac figuri ca au primit de Craciun, Iphone 4s, pe negru, si voiau pe alb, iar altii tot ce isi doresc de Craciun este o ciocolata?? Acum serios vorbind, e o discrepanta intre statuturile sociale din tara noastra, ca de la cer la pamant. Sunt unii care sunt snobi, care atunci cand isi achizitioneaza un obiect, ar fi in stare sa dea la ziar, sa cheme presa, iar ce e pe Facebook, e Jale, cu J mare. Tu te gandesti ca in timp ce unii, care intr-adevar au motive sa iasa in strada sa protesteze, au fost loviti, imbranciti si au stat in frig, altii nu fac altceva decat sa critice?

Omule, gandeste-te ca puteai sa fii mai rau decat esti acum, dar poate ca unii au nevoie sa locuiasca macar pentru o zi, intr-o camera alaturi de alte 10 suflete, au nevoie sa munceasca 12 ore pe salariul minim ca sa poata aprecia banul. Snobism in stanga si in dreapta!

Vreau macar putin sa stati pe ganduri si sa incercati sa fiti mai buni, mai ingaduitori, sa aveti speranta, sa fiti multumiti de ceea ce aveti, pentru ca se putea si mai rau. Vreau sa va spun ca pana acum cativa ani, am fost si eu un copchil rasfatat si cu figuri, dar am avut noroc ca am un tata 1 la un milion, si mereu a stiut sa ma puna cu picioarele pe pamant. Chiar daca multi ani si-a racit gura de pomana, intr-o zi de vara, in Delta Dunarii, am realizat ca in tot acest timp are dreptate. Aflandu-ma acolo cu familia, am intalnit din intamplare un copil. Avea nu mai mult de 4 ani, descult, murdar, dar stia sa vorbeasca corect, si nu prea avea frica de vre-un lucru anume. L-am luat langa noi, deoarece tatal sau, ne-a procurat peste si ne-a aratat cateva locuri bune de pescuit, si l-am pus la masa. Dupa masa, tata a desfacut o ciocolata si i-a intins lui prima data, o bucata. Va vine sa credeti ca acel copil, nu mancase ciocolata in viata lui, si pur si simplu nu stia ce este? In timp ce altii cumpara odraslelor suzete din aur si alte prostii!Ce poti sa mai spui cand traiesti un asemenea moment? Ti se inmoaie genunchii, iti vine sa plangi, te blochezi, nu mai ai ce sa spui. Eu sincer asa m-am simtit...dar aceasta intamplare m-a izbit de realitate, si m-a trezit.

Sper sa trageti voi singuri cate o invatatura de aici, sper sa fiti mai buni cu cei din jur, sper sa nu fiti snobi si sa va bucurati de ce aveti, cat aveti...

Ieri, azi, maine...


Avand destul timp la dispozitie doar pentru mine in ultima vreme, am hotarat sa imi fac ordine putin in "varza" asta de ganduri si de idei, sa le aranjez pe toate cum sunt tricourile din dulap. Am ajuns la concluzia ca oricat ai depinde de o persoana, sau de altele, exista perioade in viata cand simti nevoia sa te detasezi, sa te pui inapoi pe roate.

Am momente cand ma plictisesc ingrozitor, si dupa cum oricine stie, plictiseala este un dusman destul de uracios, te face sa te gandesti la multe lucruri, la care de fapt nu te-ai gandi daca ai avea ocupatie. In acele momente ma gandesc la pasaje din trecut in care as vrea sa ma intorc. Unele momente as vrea sa le sterg, unele din ele as vrea sa le fi trait cu o intensitate mai mare, iar cele mai multe le-as trai din nou, la nesfarsit. Cu siguranta unul din ghinioanele omenirii este ca timpul nu poate fi dat inapoi, si de aceea recomandat ar fi sa traim fiecare clipa.

Sunt dimineti in care ma trezesc oarecum in ceata. Nu stiu daca sa ma bucur, sau sa fiu trist pentru ca pana acum nu am realizat aproape nimic ce ar putea fi luat in serioasa considerare. Dar in cele din urma aleg sa ma bucur. Aleg sa ma bucur pentru ca am vise, am speranta, am familie si prieteni care ma iubesc, am norocul sa am un acoperis deasupra capului si sa nu imi lipseasca prea multe lucruri. De ce as sta in fiecare zi, trist si posomorat, ca nu am facut aia, nu am spus acel lucru, sa ma mustrez, ca si cum totul ar fi pierdut. Nu! Si nu te las nici pe tine, nici pe tine sa ma descurajezi, ca ai tu gura mai mare, si ca esti rebel...dar fugi la mami cand n-ai bani in portofel.

Sunt tanar, stiu ca de acum ma asteapta lucruri mari, importante, complicate si grele. Nu traiesc in trecut, nu visez cu ochii deschisi la un viitor indepartat. Traiesc prezentul si stiu ca tot ce a trecut inapoi nu vine...de aia acum traiesc si ma simt bine, ca nu iau nimic cand mor cu mine! Cius!