sâmbătă, 1 martie 2014

Primavara in pasi de tango

      ...1 martie 2014...ora 17:30 pana la 17:50...Piata Unirii Bucuresti. Intr-o aglomeratie de nedescris asteptam sa ma intalnesc cu o prietena. Mi-am ocupat timpul cu unul din lucrurile care imi plac mie cel mai mult: sa privesc lumea care-mi trece prin fata ochilor. Ce am vazut? Martisoare, aglomeratie, kitsch-uri, flori purtate in mana fara grijia sau aruncate in cutii de carton, oameni grabiti, incruntati. Ce ma asteptam sa vad si nu am vazut? O persoana macar, un cuplu macar, luminat la fata fara griji, fara kitsch-uri si trandafiri pe jumatate ofiliti. Doar cu un zambet pe fata, cu dragoste, cu bucurie...nu am vazut!
   
     Ce m-a facut sa zambesc, sa mi se faca pielea de gaina si sa-mi faca ziua mai buna a fost o tipa care canta la vioara in fata magazinului Unirea, cu un caine dragut langa ea. Melodia pe care o canta la vioara mi-a pus instant un zambet pe fata! Am simtit ca cineva se gandeste la mine si a vrut sa-mi faca ziua mai buna trimitand aceasta femeie sa cante la vioara o melodie care imi place intr-un mod nebun. Nu am impartasit cu nimeni pana acum acest lucru, aceasta melodie si acest film. Pentru ca melodia apare intr-un film clasic, o capodopera cinematografica, si anume "Scent of a Woman/Parfum de femeie" avand ca actor principal pe Al Pacino. Recomand cu caldura filmul, oricarei persoane care nu l-a vazut, indiferent de varsta, sex sau mentalintate. Eu unul, mereu l-am vazut singur, dar imi doresc sa il vizionez cu o femeie langa mine, sa dansam in dormitor cu stangacie acest tango. E un film care cuprinde tot felul de stari. Spuneam pana acum ca nu am impartasit cu nimeni aceasta melodie si mai mult de atat, o dorinta ascunsa de-a mea. Dupa cum arata si clipul postat mai jos, este vorba de un tago superb. De cand am vazut film, acum multi ani, si de fiecare data cand l-am revazut si crescand am ajuns sa imi doresc sa fac si eu cel putin odata in viata ce face Al Pacino in acest film. Eu unul, mereu l-am vazut singur, dar imi doresc sa il vizionez cu o femeie langa mine, sa dansam in dormitor cu stangacie acest tango pana cand il vom invata. Si nu alaturi de orice femeie, alaturi de o femeie frumoasa care poarta un parfum sublim si subtil, o rochie extraordinara...o prezenta care ar fura orice privire...o iubire! Si pentru ca v-am spus de 1 Martie acest mic secret, imi promit, ca de viitorul 1 Martie, voi face tot posibilul sa imi daruiesc si sa daruiesc cuiva care merita, acest martisor.


     Anul acesta am spus ca nu voi trimite mesaje de 1 Martie si nu voi posta nimic. In ultimii ani, exceptand ultimul, aceasta zi a trecut neobservata si si-a pierdut din semnificatie. Nu ma asteptam sa primesc nici un martisor, dar pe masura ce ziua trecea am primit. Putine dar toate au reusit sa-mi faca pielea de gaina. Voi impartasi aici cel mai frumos martisor-urare pe care l-am primit astazi si cel mai frumos conceput de mine.

     "Dat fiind faptul ca...si deoarece nu esti in Bacau azi si pentru ca nu am numarul tau, iti urez aici o primavara minunata, atat in exterior, dar mai ales in interior! Fluturasii sa te invaluie zi de zi si sa te faca sa zambesti, ciripitul pasarelelor sa iti vesteasca doar lucruri bune, iar gargaritele sa iti aminteasca mereu ca "la vita e bella" zambeste mereu! Hugs de la Bacau" - mesajul-martisor primit de la o prietena de la care nu ma asteptam, careia ii mai multumesc odata pe aceasta cale

     "O primavara frumoasa...blanda ca tine...luminoasa ca ochii tai dimineata...frumoasa ca tine in momentele in care soarele-ti lumineaza chipul...si parfumata la fel ca tine atunci cand iesi de sub dus!" - iar acesta este mesajul-martisor conceput de mine, pentru ca asa mi-a venit mie.

     Iar acum, pentru ca stiti ca eu sunt Gigi Contra, sau Eminescul zilelor noastre, am sa va fac si eu o urare-martisor. Ma voi stradui sa fie cat mai reusita. Suna cam asa:

     Chiar daca azi a fost o zi cu putin soare
     Si n-am vazut fericire aproape pe nici un chip
     Trimit spre voi un mesaj din departare
     Stati linistiti, caci primavara a venit!
     Chiar daca inca frigul ne musca de buze
     Si soare fie este sau nu prea
     Chicoteli de copii, ghiocei si buburuze
     Sunt adevaratii vestitori, parerea mea!
     S-aveti voi dragilor o primavara de poveste
     Sa faceti lucrui ce nu ati mai facut
     Sa stiti ca pentru fiecare este
     O raza de soare sau un zambet pierdut in asternut!

    Iar aceaste doua melodii sunt pentru fiecare din voi care au simtit soarele astazi in interior, chiar daca pe cer nu s-a aratat. Este pentru mine, pentru tine, pentru voi, pentru noi, pentru el, pentru ea...pentru toti! Mult soare si frunti descretite...a venit primavara, un nou inceput, o renastere...sa speram si sa facem tot posibilul ca tot ce ne dorim sa se intample. Ma inclin!




Si chiar as da o fuga...si nu m-as grabi deloc

...as da o fuga acasa...unde ma leaga tot ce am mai de pret
...as da o fuga oriunde cu prietenii...pentru ca ei imi pun licarire in privire
...as da o fuga la mare...pentru ca acolo rasaritul e ceva de...vis
...as da o fuga la munte...pentru ca acolo e un colt de rai
...as da o fuga pe strada bunicilor...pentru ca acolo am copilarit
...as da o fuga pe coada lacului...pentru ca acolo e locul meu unde merg sa ma linistesc
...as da o fuga pana la ea...pentru ca acolo imi e inima
...as da o fuga la tara...pentru ca acolo ma rup de orice
...as da o fuga acolo...sus, in deal...pentru ca asa vreau eu
...as da o fuga la capataiul bunicii...pentru ca stiu ca ma asculta si de acolo de unde e acum...
...as da o fuga la Piatra Neamt...pentru ca acolo am trait momente speciale
...as da o fuga la Costinesti...pentru ca acolo am petrecut nopti de neuitat
...as da o fuga pe bulevardul Basarabiei...pentru ca acolo am fost iubit pentru ceea ce sunt
...as da o fuga pe Baicu...pentru ca am nevoie si imi este dor
...as da o fuga pe bulevardul 1 Decembrie...pentru ca acolo am inceput anii de facultate
...as da o fuga la liceu...pentru ca mi-ar placea sa mai retraiesc acele clipe
...as da o fuga in parcare la Moldova...de dragul noptilor pierdute acolo
...as da o fuga in Nord...pentru ca acolo am copilarit si acolo am prieteni dragi
...as da o fuga prin orasul meu...sa pot vedea lumea
...as da o fuga pe strada George Bacovia...pentru ca m-a fermecat mereu cu aerul ei boem, neprihanit

...as da o fuga...acolo unde inima vrea sa ma duca...tu unde ai da o fuga?

Dematurizare de-o noapte si-o dimineata

     Prea multa lume a uitat de zilele, cu tenisi rupti in goana de a-ti prinde visele! Cati au uitat cum se urla prin gara si ce gasca se strangea la mare-n orice vara...si nu numai! Noptile albe, primul metrou spre casa ta, vremea in care nu-ti pasa ce va urma...prea repede-am crescut, prea repede-au trecut...anii-n care dormi putin, dar iubesti si razi din plin!

     Am trait azi noapte cateva momente pe care nu le mai traisem de vreo 2-3 ani, din perioada in care eram in facultate. Ce se anunta a fi o simpla si banala iesire cu ai mei colegi de birou, s-a dovedit a fi o seara/noapte reusita, alaturi de cateva persoane cu chef de viata, cu chef de dematurizare.

     Dinamica si spontaneitate, acestea au fost principalele caracteristici. Ne-am hotarat si am plecat! O seara petrecuta in garsoniera unui prieten moldovean, de-al meu, alturi de alti baieti din diferite colturi ale tarii, cateva pahare si multe povestiri frumoase au facut o seara speciala. Pahare pline, pahare goale, pahare pline din nou, zeci de tigari si fum gros de tigara, povestiri si amintiri, ras in hohote, gesticulari si momente de liniste in care ne ascultam povestirile.

    Frumos! As vrea sa ma mai dematurizez asa din cand in cand! Sa ma intorc dimineata acasa cu primul metrou...sa plec oriunde vreau doar dintr-un simplu gand...sa traiesc cu emotie dar totusi fara grija zilei de maine...sa mai fiu indragostit asa cum eram odata si sa visez ca dimineata cand voi ajunge acasa o voi gasi dormind in patul meu.

    La cat mai multe dematurizari! Va multumesc! Ma bag la somn!
 

vineri, 28 februarie 2014

Fericire, incotro vrei sa ajungi?


   Albert Einstein a spus la o conferinta de presa "Le sunt recunoscator celor care m-au refuzat in viata. Datorita lor am reusit pe cont propriu!". Cuvinte mici si umile pentru un geniu, o minte stralucita, dar uite ca, uneori folosind cuvinte mici si umile putem muta muntii din loc si putem face ca altii sa plece capul in fata noastra.

   Ieri am pornit pe un drum care sper ca imi va schimba viata, pentru care voi lupta, pentru ca vreau, pentru ca stiu ca pot, pentru ca ma va aduce aproape de ai mei si ii va face mandri, pentru ca intr-un final voi fi acasa si voi avea casa mea. Ieri nu doar ca mi-am deschis toate usile, dar si toate ferestrele. Vreau sa ma aerisesc, sa acumulez cunostinte, imi e sete de nou, vreau sa rezolv probleme nerezolvate, vreau sa pun totul in ordine si sa fiu impacat cu mine ca ceea ce s-a putut face s-a facut!

      NU vreau sa port un discurs gen Premiile Oscar, dar fara familie si prieteni, probabil ca as fi renuntat. Asadar, "premiile mele Oscar" merg la familie si la prieteni, ocazie in care le mai spun odata ca ii iubesc nespus, ca imi cer iertare pentru momentele mele de slabiciune in care am dezamagit sau am suparat. Dragilor, sunt acelasi! Acelasi om pe care il cunoasteti de o viata sau de ani de zile. Am 4 fete: vesel sau serios si barbierit sau nebarbierit! Atat! Dar in spatele fiecareia se ascunde acelasi om. Un om modest, care s-a redescoperit a fi un ambitios si un luptator.

      Chiar daca au trecut doar doua luni din 2014, am invatat poate ca, mai multe lucruri decat am invatat in alti ani cap-coada. Repede s-au dus aceste doua luni. Am invatat in primul rand sa am rabdare, caci totu-ti iese atunci cand nimeni nu te crede-n stare...am invatat sa lupt pentruu ceea ce iti doresti pentru ca daca nu o faci, meriti ceea ce ai...am invatat sa iert si am ajuns la concluzia ca ma simt mai bine, mai puternic, ma simt mai om...am invatat sa rad cu lacrimi, fiindca uitasem...am invatat sa fiu serios, poate mai serios decat am fost candva...am invatat ca singurele doua pietre care raman in urma valurilor sunt familia si prietenii, care de fapt s-au dovedit a fi stanci si nu pietre, de care m-am agatat.

     Asadar, cum spuneam acum aproximativ doua luni, 2014 este anul meu! Si pentru ca fericirea si lucrurile bune nu se intampla celor care stau pe loc, voi fi tot timpul in miscare. Aici, acolo, acasa, peste tot si nicaieri uneori. Un singur lucru mai lipseste pentru ca cercul sa fie inchis, dar nu e nimic, probabil ca va veni si acel lucru. Stiti ca rabdarea mea si voia buna va poate aduce in pragul nervilor uneori. Ei, uite ca voi continua sa va "enervez"! Incet incet sper sa fiu fericit in adevaratul sens al cuvantului!

    Ma inclin in fata voastra dragilor!

    P.S. Poza este facuta pentru mine si pentru voi...motivatie dragii mei! Poate ca daca zariti aceasta poza, cadeti putin pe ganduri, si maine de dimineata, decideti sa schimbati ceva! Sa luptati! Avem atatea exemple in jur, intr-o tara care nu o duce tocmai ca pe roze. Lupta pentru ceea ce iti doresti! Cu rabdarea treci si marea! Pa, pa!


joi, 27 februarie 2014

Si femeia ar trebui sa stie cand o usa e inchisa dar nu si incuiata!

      Citisem dimineata un post al unui blogger mult mai in voga decat mine, nu dau nume pentru ca nu vreau sa ii fac publicitate pe spatiul si timpul meu, atat spun ca, ar trebui sa fie ori in tabara masculina si sa scrie despre femei din punctul de vedere al unui barbat, ori impartial, si nu o Mihaela Radulescu in varianta barbateasca, care a scris la randu-i, multe lucruri din perspectiva unui barbat, si chiar i-au iesit, desi este femeie!

     Spre deosebire de femei, barbatii difera intr-un mod substantial, chiar daca sunt cel mai des pusi la zid. Se spune ca un barbat se implica mai mult si la final sufera mai mult decat o femeie, si acest lucru nu il spun doar eu, pentru ca cine as fi eu la urma urmei sa ma impun cu asemenea declaratii?! Si noi iubim copiii...chiar foarte mult, si noi stim sa gatim...chiar mai bine decat voi, si noi stim sa fim pasionali si stabili...din ce in ce mai des intalnit, si noua ne plac melodiile si filmele cu trimiteri...dar le tinem pentru noi, si noi lacrimam la povestile unor simple lucruri...dar doar alaturi de prieteni buni, avem si noi o inima...chiar daca ne incapatanam sa fim barbati!

     Barbatii inchid usile greu...si le incuie si mai greu! Barbatii au mereu usile deschise, incepand cu cele de la masina sau de la dormitor (acum sa fiu pe gustul vostru pentru ca stiu ca la asta v-ati gandit) pana la cele mai uitate si ascunse usite din inima si din creier. Unii le au larg deschise, altii le au intre'deschise, iar atunci cand sunt singuri, au si cheia in yala, gata pregatita sa o puteti lua! Acum sa trecem la cuplul singular, e mai simplu, mai frumos, si e tot acelasi lucru, dar te poti pune in pielea lor mult mai usor. Daca i-ai intrat unui barbat la inima si ai tras usa dupa tine, nu te va lasa sa o deschizi prea curand. Repet, cum o fac in toate postarile, vorbim de barbati, nu de baietei...a se nota! Va sti sa te poarte prin toate usile, dupa care le va inchide, si iti va da tie fiecare cheie. Tine minte insa, nu ii folosi usile ca pe cele de la barurile din filmele western...nu se deschid si se inchid de cate ori vrei tu sa pleci sau sa te intorci si nu se balanseaza. Sunt inchise, inchise si incuiate sau larg deschise. Cand te vei fi plictisit, sau vei vrea sa pleci, fie ca o vei face trantind usa, fie ca o vei lasa intre'deschisa, fie ca o vei lasa larg deschisa, sa-i lasi cheia. Nu va inchide usa! Va sta cu usa deschisa chiar daca va atrage diferite "curente" sau "curenti" care il vor bate la cap sa o inchida. Barbatul inchide greu o usa dupa ce ai plecat, doar ca acum muta cheia pe dinauntru. Stim cu totii ca asa e, dragi prieteni, dragi camarazi de arme! Da! Vorbesc de tine camarade! Amandoi am fost in aceasta situatie si o stii prea bine! Inchideai usa mereu, si imi spuneai ca ai inchis-o, dar amandoi stiam ca abia asteptai sa vina macar sa apase pe clanta si sa lase usa sa se deschida larg...usor.

      Nu se stie exact, cum nimic nu poate fi exact referitor la femeie, din ce motiv ea incuie usa la scurt timp dupa ce o si inchide, sau, uneori, cred ca din obisnuita, o inchide si o si incuie. Simplu! Ca in viata de zi cu zi! Poate e din ambitie, poate e din frica...poate e din obisnuita. Barbatul in schimb, indiferent de timpul in care te-a "gazduit", va inchide usa greu, dar nu va lasa sa se vada asta. El are un sistem in care blocheaza "clanta"(sentimentele pe care femeia le expune in acea perioada) si practic, chiar daca e aproape lipita de toc, e deschisa. Pentru ca te asteapta, sa te intorci. El e inauntru, cel mai probabil singur. Chiar daca, poate, au trecut in vizita prieteni, sau alte prezente feminine in unele cazuri, i-a lasat pe toti sa intre pentru ca-si faceau griji!

      Dupa perioada in care usa sta inchisa, va veni perioada in care va lua "cheia"(tot ce a trait alaturi de tine) in maini si o va privi si o va framanta si o va slefui si o va tine sub perna multe alte nopti. Dar intr-o dimineata se va trezi, cu obrajii mangaiati de razele soarelui, sau poate nu numai...si se va ridica din pat, cu o sclipire in ochi, dar nu de la lacrimi...acelea au trecut...si va pasi spre usa incet si calculat, va baga in yala cheia, care de cateva nopti nu mai era sub perna ci aruncata pe masa, si va incuia usa! Atunci...atunci draga mea, se va fi terminat totul pentru ca, el arunca si cheia, schimba si yala.

     Sa lasam grecii in pace cu zeitatile lor si cu trecutul, nu le urmati exemplul, sa traiti in trecut precum grecii. Dupa soare mereu se va ivi luna, chiar daca din cauza norilor nu se va vedea. Roma nu mai e ce-a fost din cauza lacomiei. Calotele glaciare se vor topi in curand, si nu de pasiune si de dragoste. Iar in sfarsitul lumii nu prea se mai crede...cand va fi, va fi! Poate va intrebati ce legatura are acest ultim pasaj. Cei care au citit si articolul respectivului, vor intelege!

     Asadar, draga mea, daca vei avea vreodata vreo cheie, de la vreo usa de pragul careia ai trecut, pastreaz-o! Mai ales daca e o usa pe care de mult o asteptai sa fie deschisa! Profita si atunci cand e inchisa, bate in usa timorata si insista daca e nevoie. Iar daca va fi inchisa, sau incuiata, ar trebui sa stii de ce...ai mai trecut pe acolo doar...

      Sunt Tipu' de la 10, nu am nimic cu acest blogger, il stimez, iar acest contra-post, e un mod de a largi si impartasi experientele. Ma inclin!

      P.S. Acest post este dedicat "camarazilor mei de arme-cheie" dar si dragelor care poate nu stiu cum functioneaza usile noastre.

     Iar aceasta melodie este pentru voi, dragelor! Pentru ca nu va uram, si va respectam mereu!


luni, 24 februarie 2014

I'll soon be gone


Days pass
For now i remain
But one day the time will come when i will see no longer stay
Can no longer refrain

Will take you with me to those places
Where we can laugh out loud and i
I will dance you in the morning dew
Just me and you

But days will pass
For now i still remain
But one day the time will come when you will see, i will no longer stay
Can no longer refrain

I'll be gone...

O piesa pentru sufletul meu :x

De Dragobete pentru o Dragobeata


Sa-mi vindeci viata cu o miscare de deget,
Sa-mi atingi inima cu dintii surasului tau,
Sa ma urasti cu scrumul clipelor arse impreuna
Sa-ti unduiesti carnea pe oasele versului meu